Primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a vorbit, în cadrul unui interviu, despre provocările autorității publice locale, impuse de perioada martie 2020-aprilie 2021, despre investițiile aflate în derulare și despre marile proiecte cu finanțare europeană ce urmează a fi implementate.   

Reporter: Care a fost situația municipiului Târgu Jiu, în ultimul an, perioadă care a adus schimbări în toate domeniile de activitate?

Marcel Romanescu, primarul municipiului Târgu Jiu: A fost cea mai grea perioadă. Am resimțit-o și noi pe bugetul local. În condițile în care ne-am făcut o estimare, în privința veniturilor la bugetul local, pe o anumită sumă, în momentul venirii pandemiei, sumele au scăzut. Din păcate nu întotdeauna am și primit sprijin necesar de la autoritățile centrale și chiar dacă fac parte dintr-un partid care se află la guvenare, au fost și decizii pe care eu permanent le-am contestat. Eu am tot cerut în această perioadă și cer în continuare de la actualii reprezentanți ai Guvernului României să delege o parte din atribuții către autoritățile poublice locale. Nu înțeleg de ce autoritatea centrală nu încearcă să facă acest transfer în privința deciziilor care sunt luate. Autoritățile locale sunt mult mai apropiate de cetățeni. Într-un fel se văd lucrurile de la Bucureși și în alt fel se văd de la Târgu Jiu, Jupânești sau de la Turcinești, de exemplu.

Rep.: Financiar a trebuit totuși să interveniți în această perioadă. Ce decizii considerați că ar fi fost mai indicat să fie luate la nivel local?

M.R.: Am suportat din bugetul local pentru decizii luate de autoritățile centrale fără ca întotdeauna să ni se compenseze financiar aceste hotărâri. A fost o perioadă critică. De exemplu deschiderea școlilor trebuie să fie o decizie pe care să o ia autoritatea locală în funcție de situația din orașul sau comuna respectivă. La Târgu Jiu facem investiții în școli de patru ani de zile. Avem, din punctul meu de vedere, unele dintre cele mai moderne școli de la nivel național pentru că am investit foarte mult în acest domeniu. De patru ani, am stabilit ca obiectiv zero, infrastructura școlară. Municipiul Târgu Jiu are, în acest moment, investiții de aproximativ 10 milioane de euro, doar în ultimii trei ani, în domeniul învățământului. Dacă acest sistem se va păstra la un nivel înalt, vom avea o societate care se poate dezvolta. Dacă acest sistem va ajunge pe un trend descendent, toate sectoarele și toate domeniile de activitate de la nivel național vor avea de suferit.

 

Rep.: Ar mai fi nevoie să construiți unități școlare?

M.R.: În acest moment, nu. În privința capacității, suntem acoperiți pentru tot ceea ce însemană învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Trebuie să mai facem un singur lucru. La un moment dat, împreună cu Inspectoratul Școlar Gorj și cu Consiliul Local Târgu Jiu, să facem o reîmpărțire a spațiilor. Avem un spațiu excedentar pentru zona de licee. A scăzut numărul elevilor în licee în ultimii 10 ani, dar avem un deficit de spații pentru creșe și grădinițe. De aceea, în ultimii trei ani am construit, am reabilitat pe fonduri europene, pe fonduri guvernamentale, pentru acest sector de preșcolari. Anul acesta, se mărește capacitatea de școlarizare la creșe și grădinițe cu încă 200 de locuri. Era o presiune foarte mare aici. Va veni și acel moment când vom regândi administrativ învățământul de la nivelul municipiului Târgu Jiu. Sunt unități școlare, cu părere de rău, care nu mai au efective de copii și aici mă refer la licee. Trebuie găsită o soluție ca acele spații excedentare să aibă o altă destinație.

 Rep.: Tot în interesul învățământului, nu?

M.R.: Da. Nici nu vreau și nici nu pot să schimb destinația unei clădiri. Este în interesul învățământului, așa trebuie să rămână, dar e nevoie de un echilibru.Vom căuta și sunt sigur că vom găsi cele mai bune soluții.

Rep.: Se lucrează la cele două colegii importante din municipiu. Când se vor finaliza lucrările?

M.R.:  Mi-am dat seama că obiectivele foarte mari, valoric vorbind, nu le poți dezvolta într-un an. Necesitățile municipiului Târgu Jiu sunt foarte mari, fapt pentru care am mers pe investiții multianuale. De exemplu, proiectele de la Colegiul Tudor Vladimirescu și de la Colegiul Spiru Haret au fost demarate anul trecut, dar au fost multianuale și le vom finaliza anul acesta. În septembrie, ambele colegii vor fi reabilitate în totalitate. Elevii vor găsi cele mai bune condiții în aceste unități școlare.

Rep.: Care este situația fondurilor europene la nivelul Primăriei Târgu Jiu?

M.R.:  Dezvoltăm de trei ani proiecte cu finanțare europeană. Astăzi, Primăria Târgu Jiu beneficiază de 70 de milioane de euro pe investiții din fonduri europene, din exercițiul financiar încheiat și care se prelungește până în 2023.  Până la termenul maxim vom face toate eforturile ca cele 70 de milioane de euro să se regăsesască pe raza municipiului Târgu Jiu.

Rep.: Unde vor merge cei mai mulți bani din această sumă?

M.R.: Una dintre cele mai mari probleme ale orașului este traficul. Avem un transport în comun de generația anilor ’80. Din cele 70 de milioane de euro, 45 de milioane de euro sunt doar pe transportul în comun, prin trei proiecte cu finanțate din fonduri europene. Avem un proiect de 24 de milioane de euro, cel mai mare proiect pe care l-am câștigat, care presupune reabilitarea în totalitate a infrastructurii de transport. Toate rețele se modifică. Vom încerca, în cazul în care mai putem recupera din ce avem acum, să prelungim rețeaua până la Iezureni sau poate până la Preajba, în cartierul de tineri. Avem nevoie și aici de transport în comun.

Rep.: Tot trolee vor circula pe străzile municipiului?

M.R.: Din decembrie 2023, vom avea un transport în comun ultramodern, cel mai ecologic transport pe care îl putem asigura. Din acel moment, fiecare cetățean trebuie să se gândească de două ori când pleacă din locuință care este cea mai puțin costisitoare alternativă și poate cea mai modernă pentru deplasare. Pentru că trebuie să impunem și o variantă de taxare în zona centrală corespunzătoare. Până în acest moment târgujianul nu a avut o soluție, nu pot să spun că l-aș fi îndemnat pe cetățean să folosească mijloacele de transport în comun pentru că unele dintre ele sunt precum dricurile, dar de la 1 ianuarie 2024, în momentul în care vom avea 35 de trolee noi, oferim alternative în privința transportului. 11 dintre trolee vor veni anul acesta. Un singur troleu este evaluat la 550.000 de euro. Altfel vor sta lucrurile atunci și ar fi indicat să fie folosite mijloacele de transport în comun. Marile orașe europene s-au dezvoltat în acest mod. Au asigurat un transport în comun eficient.

Rep.: Va fi mult mai lejer în trafic…

M.R.: Una dintre benzile de circulație, acolo unde sunt două benzi pe sens, va fi cu destinație specială pentru transportul în comun, ambulanță și poliție. Este un proiect pus în aplicare de alte state europene care s-a dovedit a fi eficient. Încercăm ca timpii de deplasare pentru fiecare cetățean să fie reduși cât mai mult posibil. Sunt 20 de trolee conectate permanent la rețeaua de transport, iar 15 sunt cu autonomie. Se încarcă în rețea sau în stațiile de redresare și au autonomie 50 de kilometri. Am privit-o și într-un alt sens. Avem un proiect în vederea realizării zonei metropolitane. Vrem ca municipiul Târgu Jiu să fie cel de-al șaptelea municipiu al țării care va beneficia de zonă metropolitană. Sunt foarte multe avantaje. Chiar și UE favorizează autoritățile publice locale care dezvoltă un astfel de parteneriat.

Rep.: Cine să încheie acest parteneriat?

M.R.: Toate localitățile din preajma localității Târgu Jiu, pe limită maximă de 25 de kilometri. Noi avem autonomie maximă pe noile troleee de 50 de kilometri și vom putea, în timp, să asigurăm transportul în comun și la Bălești, Dănești, Turcinești, Bumbești Jiu, Bălănești inclusiv Lelești sau Peștișani. În condițiile în care asigurăm transportul în comun pentru aceste localități, scade și fluxul de mașini care ajunge spre municipiu.

Rep.: Cetățenii vor înțelege acest lucru?

M.R.: Anumite măsuri se impun. Trebuie să înțelegem că atunci când vom avea condiții nu mai trebuie căutate scuze. În zona centrală vom mări taxa de parcare.

Rep.: Posibilități de extindere a parcărilor mai sunt?

M.R.: Din păcate, nu, dar încercăm să obținem finanțare de la Guvern pentru o parcare în fața Spitalului de pe Tudor Vladimirescu. În acel părculeț, pe care îl lăsăm în mare parte ca zonă verde, am găsit soluția să facem o parcare subterană de 125 de locuri.

Rep.: Ce se întâmplă cu proiectul privind Sistemul Infotrafic?

M.R.: Mai avem un proiect pe care l-am câștigat, în valoare de 8 milioane de euro, pentru Sistemul Infotrafic inteligent. Suntem singurul municipiu care aplică un astfel de proiect. Vom avea monitorizare, la nivelul municipiului, a tuturor autoturismelor care circulă, totul în baza unor bariere stradale care ne dau în timp real valorile de trafic. Semafoarele vor fi corelate într-o bază de date și vor funcționa în funcție de nivelul traficului. Nu va mai fi acel timp fix.

Rep.: Primăria Târgu Jiu are în administrare și spitale?

M.R.: Din păcate, nu avem. Noi ne-am fi dorit acest lucru. Eu încă mai am în plan să realizez un spital municipal, dar așteptăm axele de finanțare. Știm cu toții cât de necesară este o construcție de la zero în privința spitalelor. Dacă pe fiannțare europeană vom avea această posibilitae, nu vom ezita să accesăm. Îmi doresc un spital municipal de strictă urgență.

Rep.: Bugetul local pentru acest an permite și realizarea de investiții?

M.R.: Este un buget sărăcuț pentru nevoile municipiului. Avem lucrări în execuție și o mare parte din buget se duce către cofinanțarea proiectelor. Noi trebuie să o asigurăm. De exemplu, pentru cele 11 trolee care vor sosi anul acesta, partea noastră este estimată la 6.000.000 de lei.  Noi trebuie să avem acești bani, îi avem prevăzuți și nu ai cum să îi disponibilizezi spre alte proiecte.

Rep.: Ce se va întâmpla cu centrul pietonal? Îl refaceți?

M.R.: Am primit solicitări de la cetățeni pentru reabilitarea centrului pietonal al orașului. Această zonă trebuia să fie reabilitată pe piatră cubică din granit. Din păcate, a fost modificată soluția în timpul execuției lucrărilor și astăzi avem ciment amprentat. Întreținerea lui este extrem de costisitoare pentru municipalitate. Am depus un proiect realizat de către marele arhitect Dorin Ștefan, cel care a realizat și proiectul pentru Calea Eroilor, și am primit aprobare de la Ministerul Dezvoltării pentru proiectul de reabilitare a centrului municipiului Târgu Jiu. Vorbim de trei hectare de suprafață de teren, din care jumătate este suprafață acoperită cu ciment amprentat, iar cealaltă jumătate cu spații verzi pe care le vom amenja corespunzător. Este un proiect estimat la 4,5 milioane de euro, investiție cu bani de la Compania Națională de Investiții. Sperăm ca la începutul lunii septembrie să scoatem la licitație acest proiect.

Rep.: Și Axa Brâncuși?

M.R.: Axa Brâncuși este în momentul de față finanțată cu o sumă foarte mică, doar 2 milioane de euro din cele 27 de milioane de euro prevăzute și calculate de către cei care au realizat acel mare proiect. Vom vedea ghidurile și încercăm cumva să prindem diferența de valoare în aceste proiecte cu finanțare europeană.

Rep.: Cum este mediul HoReCa în Târgu Jiu. Ce estimați pentru Paște pentru oraș?

M.R.: Am discutat continuu cu cei din HoReCa și, da, pentru ei a fost o perioadă destul de bulversată. Acele modificări au creat un disconfort și automat i-a influențat financiar și decizional. Acum lucrurile sunt mai relaxate în Târgu Jiu. Îmi doresc să rămâne în scenariul verde și de Paște. Măsurile pe care mi le-am impus de la început au adus și rezultatele benefice. Pe de altă parte, vaccinarea își spune cuvântul. Personal m-am vaccinat și i-am îndemant pe târgujieni să facă acest lucru. La Târgu Jiu se vaccinează doar cu Pfizer. Sunt persoane pe lista de așteptare, semn că oamenii au înțeles mesajul, iar acest lucru ne bucură.

Sursa: Realitatea de Gorj

Articolul precedentPericol de RĂZBOI la graniță. Gilles Emmanuel Jacquet: „România este protejată de apartenenţa la NATO”
Articolul următorVIDEO: Percheziţii în Gorj. Un tânăr a fost reţinut pentru organizarea de lupte ilegale între câini