Alianța Nord-Atlantică face primul anunț oficial despre drona posibil rusească, ale cărei rămășițe au fost găsite miercuri în satul Plauru, din Ceatalchioi, județul Tulcea. Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat ce măsuri vor fi luate în următoarea perioadă.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că nu există, în acest moment, nicio informație care să indice intenția unui atac intențional al Rusiei în legătură cu rămășițele unei drone, ce ar putea fi rusească, găsite miercuri pe raza comunei Ceatalchioi, pe un teren în apropierea zonelor locuite. Fragmente dintr-o dronă au fost găsite pe teritoriul României, în satul Plauru, aflat pe malul celălalt al Dunării de portul Ismail. În ultimele zile, portul Izmail a fost atacat repetat de ruși.

„NATO nu are niciun indiciu că resturile de dronă găsite pe teritoriul României au fost cauzate de un atac intenţionat al Moscovei. Nu avem nicio informaţie care să indice un atac intenţionat din partea Rusiei, şi aşteptăm rezultatul investigaţiei aflate în desfăşurare”, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în Parlamentul European.

„Autoritățile române au informat NATO că rămășițele unei potențiale drone au fost găsite la granița cu Ucraina și au informat ieri (miercuri. n.r.) despre toate aceste descoperiri. Acest incident demonstrează riscul unui accident provocat de conflictul din Ucraina. În prezent, investigațiile continuă iar aliații așteaptă rezultatele. În urma acestor incidente, NATO a crescut gradul de vigilență și monitorizează cu atenție evenimentele de la granițele sale, a subliniat șeful NATO, amintind și de  incidente similare ce au mai avut loc în trecut, cum a fost cazul Poloniei.

 

Șeful NATO a răspuns unei întrebări puse de europarlamentarul român Vlad Gheorghe, în cadru lunei sesiuni organizate de Parlamentul European. 

Anunțul despre drona din județul Tulcea, vizavi de portul Izmail, făcut miercuri de România

Autoritățile politice din România au revenit miercuri asupra anunțului făcut la începutul săptămânii în care au respins posibilitatea ca o dronă săă fi căzut pe teritoriul țării noastre, membră NATO. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a inspectat zona miercuri și a confirmat existența unor rămășițe ale unei drone ce poate fi rusească.

„Trebuie să facem distincția între un incident și un act de agresiune. În momentul de față, după ce am găsit obiectele care pot fi asociate unui echipament de tip dronă, trebuie să facem verificări tehnice pentru a avea toate elementele care să ne permită să judecăm situația. Nu am motive să cred că a fost vorba de un act de agresiune. România și alianța nu se află într-o situație în care spațiul NATO să fie atacat. Scopul pentru care noi am luat acele bucăți și le supunem unor expertize de natură tehnică este tocmai să aflam originea și tipul de echipament. Abia după putem trage concluziile. Situația asta este imputabilă în primul rând Rusiei, pentru că a atacat în mod repetat infrastructuri portuare și civile”, a declarat Angel Tîlvăr miercuri.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a revenit asupra anunțului ferm transmis marți, de la Baza militara de la Cincu. 

„Nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România, dar sunt atacuri foarte aproape de graniță, cum s-a întâmplat astăzi la 800 de metri de graniță. Suntem alerți, suntem atenți și suntem în cadrul NATO foarte bine apărați”, declara Iohannis marți.

„În situația de război la graniță trebuie să înțelegem că avem o situație fluidă, cum spun experții. Astăzi avem altă situație decât ieri. Toată comunicarea a fost făcută cu bună credință și în baza dovezilor. Nu supozițiilor. MapN m-a informat și sunt convins că de bună credință ca nu există astfel de piese și asta a fost comunicarea. Între timp, situația s-a schimbat, au apărut astfel de piese. Am dispus verificări. Am informat aliații NATO. Au fost găsite rămășițe care foarte probabil sunt de dronă. În cazul unor noi dovezi putem să facem următorii pași și să comunicăm tot ce se găsește”, a precizat Klaus Iohannis, miercuri, în deschiderea Summit-ului Inițiativei celor 3 Mări de la Palatul Cotroceni.

„În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale ale României, stat aliat NATO. Așa cum am mai menționat, aceste atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene, care sunt crime de război, au loc la o distanță foarte mică de granița românească. Suntem însă alerți și în contact permanent cu ceilalți aliați din NATO. O repet: în cadrul NATO suntem foarte bine apărați, iar România beneficiază de garanții de securitate extrem de puternice, cele mai puternice din toată istoria noastră”, a mai spus Iohannis.

Bucăți dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul țării noastre, informație confirmată chiar de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.

„Am avut aseară în jurul orei 6 indicii că echipele noastre au identificat resturi care pot fi asociate cu o dronă. S-au făcut lucrurile obișnuite în astfel de cazuri, echipele au luat probele pe care le analizează cu echipamentele avute la dispoziție în cadrul MApN”, a explicat ministrul Apărării.

Demnitarul a menționat că el este cel care i-a spus șefului statului că pe teritoriul României nu au căzut drone rusești, așa cum susțineau ucrainenii.

„Eu i-am furnizat această informatie (șefului statului, n.red.) Când i-am comunicat, m-am bazat pe toate datele puse la dispoziție de colegii din MApN și care duceau la această concluzie. Informarea mea s-a bazat pe ce am avut la dispoziție. Informarea a fost cu bună-credință”, a declarat Angel Tîlvăr.

După primele investigații făcute de specialiștii MApN, ar rezulta că drona a zburat la mică altitudine, motiv pentru care nu a apărut pe radare, și e posibil să fi fost avariată și scăpată de sub control.

Articolul precedentSemnul cel mai important al corpului tău pe care să nu-l ignori – Apare cu o zi înainte de o criză cardiacă fatală
Articolul următorAQUA Carpatica Flavours, primul produs din România care se lansează la raft cu spatele produsului (contraeticheta)