Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică, la începutul luni, un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei naționale de vaccinare, în care se subliniază faptul că imunizarea nu va fi obligatorie nici pentru adulți și nici în școli. Pe de altă parte însă, proiectul legii vaccinării, depus în Parlament de câțiva ani, propune obligativitatea efectuării a 8 vaccinuri, arată o analiză Avocatnet.
Ministerul Sănătății propune adoptarea prin hotărâre de Guvern a unei Strategii naționale de vaccinare pentru următorii ani, dar prevederile acesteia nu vor putea fi puse în aplicare până când nu va fi adoptată o lege a vaccinării în România.
Problema este că între cele 2 propuneri există o divergență legată de OBLIGATIVITATEA VACCINĂRI.
În recentul proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 se arată că vaccinarea nu va fi obligatorie nici pentru adulți și nici în școli.
Într-un proiect al Legii Vaccinării, înregistrat în Parlament încă din 2017, spre deosebire de strategia propusă de MS, se propune obligativitatea efectuării unui număr de 8 vaccinuri, arată avocatnet.
În contextul pandemiei Covid-19, proiectul a fost propus pentru adoptare la votul final, în 2020, cuprinzând inclusiv amenzi pentru părinții care refuză să-și vaccineze copiii, însă de atunci nu s-a mai întâmplat nimic cu el.
Referitor la acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit acum câțiva ani că vaccinarea obligatorie a copiilor nu numai că respectă dreptul la viață privată, stabilit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar este chiar „necesară într-o societate democratică„.
Strategia Ministerului Sănătății poate fi aplicată după adoptarea unui cadru legislativ, fie sub forma proiectului de lege aflat de cinci ani pe masa deputaților, cu eventuale modificări, fie a unei alte propuneri care sa fie înaintată Legislativului.
