Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat marți raportul săptămânal de supraveghere COVID-19, actualizat pentru intervalul 29 iunie – 5 iulie 2020. Analiza oficială confirmă că România a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de cazuri noi din ultimele 12 săptămâni. Creșterea îmbolnăvirilor este aproape la fel ca cea înregistrată în vârful epidemiei, în aprilie.
CEA MAI MARE CREȘTERE DE CAZURI DIN ULTIMELE TREI LUNI
Analiza cazurilor de COVID-19 pe săptămâni de la declararea epidemiei de coronavirus în România în 26 februarie arată că în săptămâna trecută, 29 iunie – 5 iulie 2020 , s-a înregistrat cea mai mare creştere din ultimele 12 săptămâni. Nivelul creşterii îmbolnăvirilor este apropiat de perioada 6-12 aprilie, exact cînd se înregistra vârful creşterii cazurilor noi de la o săptămână la alta, de când s-a declanşat epidemia în România, conform raportului. Pe 11 aprilie erau înregistrate 523 de noi cazuri, cel mai mare număr de infectări raportate doar în 24 de ore.
Evoluția săptămânală este reflectată într-un grafic pe care INSP îl prezintă în fiecare raport de analiză, în fiecare săptămână.
GRAFIC INSP: Evoluția săptămânală a cazurilor confirmate și fatalitatea, de la începutul epidemiei de coronavirus 29 iunie – 5 iulie 2020
Câți români s-au îmbolnăvit și câți au murit din cauza COVID-19, 29 iunie – 5 iulie 2020
În ultima săptămână, numărul total al celor confirmați cu infecție cu noul coronavirus a crescut la 29.620, cu 2.650 mai mult față de analiza predecdentă. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 21.927 au fost externate, dintre care 20.534 de pacienți vindecați și 1.393 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.
– 46.6% din totalul cazurilor s-au înregistrat în București, Brașov, Argeș, Prahova si Galați.
– 44.9% din totalul deceselor au fost înregistrate în Argeș, București, Prahova, Dâmbovița și Suceava.
– în județele Argeș și Brașov se înregistrează o rată de incidență cumulata peste 50/100.000 locuitori.
– 1 din 9 cazuri a fost înregistrat la personal medical.
– 78.2% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 58.7% dintre decese au fost la bărbați.
– 93.9% dintre toți cei decedați aveau cel puțin o comorbiditate asociată.
GRAFIC INSP: Numărul total de cazuri confirmate cu noul coronavirus de la începutul epidemiei de coronavirus în România
GRAFIC INSP: Numărul total de decese de la începutul epidemiei de coronavirus în România
Până pe 7 iulie, au murit 1.799 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19. Asta înseamnă că în ultima săptămână 148 de români au murit din cauza COVID.
Care sunt județele roșii – cele mai afectate
În ultima săptămână, cele mai multe cazuri de infectare și decese, jumătate din cele raportate la nivel național, au fost în județele Braşov, Argeş, Prahova, Galaţi, Dâmbovița, Suceava și București
Față de acum două săptămâni, persistă numărul mare de cazuri și decese în Suceava, București, Argeș, Brașov, Prahova.
În săptămâna 29 iunie-5 iulie 2020, 46,6% din totalul cazurilor erau înregistrate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Braşov, Argeş, Prahova şi Galaţi. De asemenea, 44,9% dintre decese erau întâlnite în judeţul Argeş, municipiul Bucureşti, judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Suceava.
Care sunt cele mai afectate persoane, în funcție de vârstă: contractarea COVID-19 și decesele
Cel mai mare procent al îmbolnăvirilor COVID, și săptămâna trecută este prezent la categoriile 40-49 ani (23%), 50-59 ani (21%).
În ceea ce priveşte ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă şi sex, se observă că, atât la femei cât şi la bărbaţi, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 40-49 ani (25% la femei şi aproape 20% la bărbaţi) şi 50-59 ani (22% la femei şi 20% la bărbaţi). Situaţia până la 5 iulie a rămas aproximativ aceeaşi ca la analiza anterioară (29 iunie 2020) în privinţa grupelor de vârstă şi sex.
Categoriile de vârstă 30-39 de ani și 60-69 ani erau asociate, până la 5 iulie 2020, cu procente apropiate de infectare (14%, respectiv 13% din cazuri).
Grupele de vârstă cel mai puţin afectate de noul coronavirus rămân 0-9 ani (2,5%), 10-19 ani (3,5%), peste 80 de ani (circa 5%), 70-79 ani (7,5%), 20-29 ani (8%).
Analiza deceselor până la 5 iulie 2020, indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani şi 60-69 ani şi peste 80 de ani sunt cele mai afectate: 27% (70-79 ani), 26% (60-69 ani) şi 24% (peste 80 de ani). Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de 13%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate mult mai mic (de 5,5%).
Referitor la ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex, cele mai multe decese la femei erau asociate, până la 5 iulie 2020, cu grupele de vârstă 70-79 ani (30%), peste 80 de ani (29%) şi 60-69 ani (25%). La bărbaţi, categoriile de vârstă cele mai afectate de decese erau 60-69 ani (28%) şi 70-79 ani (26%); grupa de vârstă peste 80 de ani era afectată în proporţie de 20%, până la 5 iulie 2020.
Cazuri de mortalitate nu au fost raportate la grupele de vârstă 0-9 şi 10-19 ani, conform raportului. Procentele de mortalitate corespunzătoare grupelor de vârstă 20-29 de ani (1%) şi 30-39 de ani (circa 2%) erau sub 5%, la data amintită.
Analiză coronavirus România. Câți români s-au vindecat de la începutul epidemiei: Numărul de persoane vindecate era de 69%, până la 5 iulie 2020.
***
Evoluția numărului cazurilor noi zilnice COVID de la începutul epidemiei
Cele mai puține îmbolnăviri zilnice COVID-19 din România – 119 (2 iunie 2020)
Cele mai multe îmbolnăviri zilnice COVID-19 din România – 523 (11 aprilie 2020)
Pe 2 iunie, România a avut cea mai mică creștere de noi cazuri confirmate de infecție cu noul coronavirus – 119, din ultimele două luni și jumătate, adică de la începutul epidemiei. Pe 2 iunie au fost raportate 19.517 de cazuri de infecție, după ce în ultimele 24 de ore încă 119 de persoane au fost testate pozitiv cu Covid-19.
Pe 11 aprilie a fost raportat cel mai mare număr de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 – 523. Pe 11 aprilie erau confirmate 5.990 de cazuri de persoane infectate.
Primul caz de infecție cu coronavirus a fost confirmat în 26 februarie, iar evoluția ulterioară a fost o creștere lentă până în 9 martie și o accelerare începând din 10 martie – numărul de cazuri noi zilnice a devenit de atunci de două cifre.
Cazurile zilnice noi s-au înmulțit foarte mult la două săptămâni de la declararea epidemiei de coronavirus.
Evoluția după declararea stării de urgență
Din 23 martie, numărul de noi cazuri a depășit 100 în fiecare zi, însă vârful epidemiei în România a fost atins în luna aprilie.
În 3 aprilie, 4 aprilie, 9 aprilie, 16 aprilie, 22 aprilie, 26 aprilie și 3 mai, numărul de noi cazuri confirmate a depășit 400, iar 11 aprilie a fost singura zi în care numărul zilnic de noi cazuri a depășit 500.
Evoluția după declararea stării de alertă
Din 15 mai, noile cazuri înregistrate au continuat să scadă, însă după două săptămâni de la primul val de relaxare evoluția a fost continuu ascendentă. Prima oară când s-a înregistrat cel mai mic număr de noi cazuri zilnice de atunci a fost pe 26 mai – 146 de cazuri. Cel mai mic număr de infectări zilnice din ultimele trei luni, de la începutul epidemiei de coronavirus, a fost raportat pe 2 iunie – 119 cazuri.
