Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), afirmă că sistemul judiciar trebuie să facă dreptate într-un cadru legislativ tot mai neclar și contradictoriu, situație care contribuie la apariția practicii neunitare. Invitat în emisiunea „Sub semnul legii”, realizată de jurnalista Alessia Păcuraru la Realitatea PLUS, acesta a vorbit despre așteptările cetățenilor, influența verdictelor formulate în spațiul public și necesitatea ca justiția să rămână independentă de schimbările politice.
Interviul integral poate fi vizionat pe realitatea.net.
Victor Alistar: „Justiția este încercată din mai multe puncte de vedere”
Întrebat cum arată justiția în prezent, dincolo de aparențe, Victor Alistar a descris un sistem supus mai multor dificultăți, dar care manifestă, în același timp, o capacitate ridicată de reziliență.
Una dintre problemele semnalate de purtătorul de cuvânt al ÎCCJ privește calitatea legislației pe care judecătorii trebuie să o aplice.
„Justiția astăzi, când vorbim, trebuie să dea soluții, să facă dreptate, cum anume solicită cetățenii, în baza unui cadru normativ din ce în ce mai neclar, mai contradictoriu, mai slab elaborat, susceptibil de foarte multe înțelesuri, și de aici avem și acel fenomen de practică neunitară pe care oamenii îl resimt”, a declarat Victor Alistar.
În explicația sa, formulările legislative care permit interpretări multiple contribuie la diferențele de practică judiciară, cu efecte resimțite de cetățenii care se adresează instanțelor.
Ce așteaptă cetățenii de la instanțe: soluții rapide și explicații convingătoare
Victor Alistar a rezumat așteptările oamenilor printr-o observație pe care spune că a auzit-o într-o discuție cu un avocat: cei care au dreptate își doresc să obțină rapid o soluție, iar cei care nu au dreptate vor să primească o explicație convingătoare.
Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți a subliniat că soluționarea dosarelor într-un termen rezonabil depinde de resursele umane disponibile. În privința practicii unitare, el a invocat atât mecanismele de unificare ale ÎCCJ, cât și responsabilizarea în interiorul sistemului judiciar.
„Cetățenii așteaptă de la justiție un termen rezonabil de soluționare, iar asta ține de resursele umane disponibile. Așteaptă de la justiție o practică unitară”, a explicat acesta.
Totodată, Alistar a arătat că așteptările privind anumite hotărâri pot fi influențate de felul în care cauzele sunt prezentate în spațiul public. În opinia sa, titlurile emoționale pot contribui la formarea unei convingeri asupra verdictului înainte de soluționarea dosarului.
Diferența dintre adevărul perceput și adevărul juridic
Un punct central al discuției a fost diferența dintre ceea ce publicul cunoaște sau crede despre un caz și ceea ce poate stabili instanța pe baza dosarului și a legii.
„Adevărul juridic este legat de ce se află în coperțile acelui dosar, de ce anume s-a solicitat și de ce anume spune legea cu privire la acea soluție. Uneori legea nu dă o dezlegare care să fie foarte echitabilă, numai că judecătorul este ținut de aplicarea legii”, a afirmat Victor Alistar.
Acesta a criticat tendința de a formula rapid verdicte despre alte persoane, pornind de la informațiile din presă, în timp ce, în propriile cauze, oamenii solicită o analiză atentă și verificarea tuturor argumentelor.
În viziunea sa, aceeași exigență trebuie aplicată tuturor: o evaluare diligentă, bine justificată, care să distingă între rezultatul dorit și cel care reiese din dosar și din aplicarea legii.
„Verdictul judiciar reflectă modul în care legea tratează o situație, nu modul în care comunitatea și-ar dori să trateze o situație”, a subliniat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ.
Avertisment privind dubla măsură în raportarea la justiție
Victor Alistar a atras atenția și asupra riscului de a cere standarde diferite în funcție de simpatiile sau adversitățile față de persoanele implicate într-un dosar.
„Când vom cere justiției să aibă dublă măsură când e vorba de adversarii noștri față de atunci când este vorba de cei pe care-i simpatizăm, atunci, de fapt, relativizăm propria noastră plasă de siguranță ca societate”, a declarat acesta.
În acest context, el a susținut că formatorii de opinie, educația juridică și instituțiile judiciare au un rol în explicarea modului în care funcționează justiția. Alistar a pledat pentru un dialog mai apropiat de societate, prin care sistemul judiciar să explice garanțiile pe care le oferă cetățenilor.
„O majoritate politică nu poate să modeleze justiția după chipul și asemănarea sa”
Referindu-se la relația dintre puterile statului, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți a subliniat că alternanța democratică la guvernare nu trebuie să ducă la remodelarea justiției în funcție de interesele fiecărei majorități.
„Vine o majoritate politică, ea nu poate să modeleze justiția după chipul și asemănarea sa sau după placul său”, a afirmat Victor Alistar, explicând că justiția trebuie să rămână un factor de stabilitate constituțională.
El a avertizat că acceptarea unei asemenea intervenții ar permite fiecărei majorități ulterioare să revendice aceeași posibilitate, iar societatea ar avea de pierdut.
„Noi trebuie să înțelegem că una este simpatia de galerie și alta este profunzimea stabilității și garanțiilor personale ale fiecăruia dintre noi”, a încheiat Victor Alistar.
