CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI A DECLARAT RECURS ÎMPOTRIVA SENTINȚEI CURȚII DE APEL PLOIEȘTI

Vineri, 25 aprilie 2025, Curtea Constituțională a României a declarat recurs împotriva sentinței din data de 24 aprilie 2025 a Curții de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024.

Prin intermediul comunicatului de presă difuzat astăzi, 25 aprilie 2025, CCR susține că a fost pusă în situația de a acționa procesual pentru "a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr. 32/2024". Reamintim faptul că prin Hotărârea menționată a fost anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024.

În sprijinul demersului său, CCR invocă faptul că "în mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională."

Prin același comunicat, CCR mai precizează că "România este un stat de drept in care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nici o autoritate publică."

Reacția CCR vine ca răspuns la motivarea sentinței Curții de Apel Ploiești, prin care judecătorul de caz a susținut faptul că CCR a încălcat mai multe prevederi legale. Astfel, în opinia magistratului, Curtea Constituțională ar fi interpretat în mod abuziv legea, prin faptul că s-a sesizat din oficiu cu toate că in legislație este prevăzut expres că sesizarea trebuie făcută în scris și motivat (art. 10 din Legea nr. 47/1992). De asemenea, CCR ar fi încălcat termenul legal până la care mai putea pune în discuție posibilitatea anulării alegerilor prezidențiale, mai ales că deja validase rezultatul primului tur al acestor alegeri.

Atât principalii candidați aflați in cursa prezidențială, cât și practicienii dreptului din România au păreri contrare referitoare la acest subiect extrem de sensibil care ridică o nouă serie de întrebări legitime cu privire la legalitatea anulării alegerilor prezidențiale desfășurate în anul 2024.