România declară stare de criză pe piața petrolieră: Restricții la export și măsuri împotriva speculei

Măsura, adoptată în baza legislației privind combaterea acțiunilor speculative, vizează protejarea pieței interne și asigurarea necesarului de consum, în contextul în care cotațiile internaționale la motorină și țiței au înregistrat creșteri de până la 75%.

Mecanism de control strict pentru exporturile de motorină și țiței

În perioada stării de criză, fluxurile comerciale de ieșire din țară vor fi monitorizate riguros. Exportul de motorină și țiței, precum și livrările intracomunitară ale acestor produse, nu mai pot fi efectuate liber, ci sunt condiționate de obținerea unui acord prealabil scris. Acest document este emis în comun de Ministerul Economiei și Ministerul Energiei.

Pentru gestionarea acestui proces, autoritățile au constituit o comisie specială, fără personalitate juridică, formată din reprezentanți ai celor două ministere. Comisia are rolul de a verifica documentația depusă de operatorii economici și de a analiza cantitățile de combustibil destinate piețelor externe. Decizia finală de emitere sau refuz a acordului de export aparține conducerii celor două ministere, existând posibilitatea ca eventualele refuzuri să fie contestate în instanță conform legii contenciosului administrativ.

Citește și: Zeci de benzinării din țară au rămas temporar fără motorină standard: care este motivul

Impactul conflictelor din Orientul Mijlociu asupra pieței interne

Decizia executivului a fost fundamentată pe instabilitatea majoră a fluxurilor energetice globale. Intensificarea conflictelor armate din Orientul Mijlociu a generat presiuni imense asupra aprovizionării și formării prețurilor în România, având în vedere că țara noastră depinde de importuri de țiței în proporție de aproximativ 75%.

Autoritățile precizează că declararea situației de criză are ca scop principal prevenirea unor eventuale disfuncționalități majore și limitarea efectelor speculative pe care fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale le-ar putea avea asupra consumatorilor români. Deși măsura limitează temporar libera circulație a mărfurilor, aceasta este justificată de necesitatea garantării siguranței energetice naționale.

Citește și: FMI avertizează: conflictul din Orientul Mijlociu poate împinge Europa spre recesiune

Situația rezervelor strategice și a stocurilor de urgență

În ciuda stării de criză declarate, Ministerul Energiei asigură că piața carburanților din România rămâne stabilă și funcțională din punctul de vedere al accesului la marfă. Conform datelor oficiale centralizate la sfârșitul lunii martie 2026, România a depășit pragul minim obligatoriu de depozitare, având un grad de realizare a stocurilor de urgență de 102,1%.

Totalul stocurilor realizate se ridică la peste 2 milioane de tone echivalent petrol (tep). Dintre acestea, produsele petroliere reprezintă aproximativ 45%, fiind stocate atât în țară (58,17%), cât și prin mecanisme de delegare în alte state membre ale Uniunii Europene sau în Confederația Elvețiană (41,83%). În ceea ce privește țițeiul, acesta constituie 54,52% din totalul rezervelor strategice, fiind distribuit aproape egal între depozitele naționale și cele externe.

Reglementări și responsabilități pentru operatorii economici

Constituirea acestor rezerve este reglementată de Legea nr. 85/2018, care transpune normele europene privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de siguranță. Obligația de stocare revine operatorilor economici, rezidenți sau nerezidenți, care introduc pe piața din România cantități mai mari de 1.000 de tone de țiței sau produse petroliere anual.

Ministerul Energiei subliniază că situația de criză actuală, bazată pe legislația anti-speculă, este distinctă de situațiile de urgență prevăzute de reglementările tehnice privind stocurile minime. Această distincție permite autorităților să intervină administrativ pentru controlul prețurilor și al fluxurilor comerciale fără a accesa neapărat rezervele strategice destinate unor întreruperi fizice majore de aprovizionare.