Reportaj‑eveniment marca Realitatea PLUS din Centrala de la Cernavodă, realizat cu câteva ore înainte de oprirea reactorului 2

Seceta extremă și nivelul fără precedent de scăzut al Dunării au obligat conducerea centralei de la Cernavodă să ia decizia opririi preventive a Reactorului 2. Totul vine după ce Reactorul 1 fusese deja oprit pe 27 iulie și a scos din Sistemul Energetic Național aproximativ 20% din producția internă de energie electrică a țării.

Decizia noastră de a opri în mod controlat este legată strict de nivelul apei în Dunăre și de prognoza de scădere, care nu ne mai permite funcționarea în parametri normali de siguranță, a explicat Romeo Urjan, director CNE Cernavodă.

Centrala de la Cernavodă este un pilon esențial al securității energetice naționale. Cu o capacitate instalată de peste 1.400 de Megawați, cele două unități funcționale acoperă în mod normal o cincime din consumul de energie electrică al României.

Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în 1996, iar Unitatea 2 a fost conectată la rețea în 2007. Reactoarele utilizează uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire — o soluție tehnică care plasează România în topul mondial al siguranței și eficienței în exploatare.

Lipsa energiei ieftine produse la Cernavodă obligă furnizorii să cumpere electricitate de pe Piața Zilei Următoare, o piață spot de energie electrică administrată de România și Republica Moldova de OPEM, unde se fac tranzacții orare ferme pentru a doua zi, sau din importuri — ambele surse fiind considerabil mai scumpe în această perioadă de vârf de consum.

Potrivit analizelor din piață, acoperirea deficitului cu energie din import sau din surse pe gaze naturale ar putea împinge prețul ofertelor de pe piața liberă spre praguri de 1,48 – 1,60 lei pe kilowatt-oră. În scenariile cele mai nefavorabile, în care oprirea se prelungește în sezonul rece, prețurile pot depăși 1,75 lei pe kilowatt-oră.