3 mai - Ziua mondială a libertății presei

În 2024, Ziua mondială a libertății presei este dedicată importanței jurnalismului și libertății de exprimare în contextul actualei crize de mediu la nivel mondial, anunță site-ul ONU. Conștientizarea tuturor aspectelor legate de criza globală de mediu și a consecințelor acesteia este esențială pentru a construi societăți democratice. Munca jurnalistică este indispensabilă în acest scop, punctează www.un.org.

Jurnaliștii se confruntă cu provocări semnificative în căutarea și diseminarea informațiilor despre probleme contemporane, cum ar fi dificultățile din lanțurile de aprovizionare, migrația climatică, industriile extractive, mineritul ilegal, poluarea, braconajul, traficul de animale, defrișările sau schimbările climatice. Asigurarea vizibilității acestor probleme este crucială pentru promovarea păcii și a valorilor democratice la nivel mondial.

În contextul triplei crize planetare - schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea aerului - campaniile de dezinformare pun la îndoială cunoștințele și metodele de cercetare științifică. Atacurile la adresa validității științei reprezintă o amenințare serioasă la adresa dezbaterii publice pluraliste și informate. Iar informațiile înșelătoare și false despre schimbările climatice pot, în unele cazuri, să submineze eforturile internaționale de a le aborda.

Dezinformarea cu privire la problemele de mediu poate duce la o lipsă de sprijin public și politic pentru acțiuni climatice, politici eficiente și protecția comunităților vulnerabile afectate de schimbările climatice, precum și a femeilor și fetelor, deoarece schimbările climatice tind să exacerbeze inegalitățile existente, evidențiază sursa citată.

Pentru a realiza o dezvoltare durabilă, este necesar ca jurnaliștii să raporteze cu acuratețe, în timp util și cuprinzător despre problemele de mediu și consecințele acestora, precum și despre posibilele soluții. Iar acest lucru necesită o strategie cuprinzătoare care să includă, conform ONU: Prevenirea și protejarea împotriva infracțiunilor comise împotriva jurnaliștilor; Asigurarea drepturilor pentru libertatea de exprimare, libertatea cercetării științifice și accesul la sursele cheie de informații, pe lângă combaterea dezinformării prin jurnalism; Promovarea pluralității, diversității și viabilității mass-media, în special media regională, locală, indigenă și/sau comunitară; Asigurarea că guvernanța platformelor digitale încurajează transparența companiilor de tehnologie, responsabilitatea acestora, diligența necesară, împuternicirea utilizatorilor și moderarea și gestionarea conținutului pe baza standardelor internaționale ale drepturilor omului, așa cum se indică în Ghidul UNESCO pentru guvernarea platformelor digitale; Promovarea programelor de alfabetizare media și informațională pentru a oferi utilizatorilor abilități de angajare și gândire critică în mediul digital.

Ziua mondială a libertății presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 1993, la recomandarea Conferinței Generale a UNESCO. De atunci, ziua de 3 mai, aniversarea Declarației de la Windhoek, este sărbătorită la nivel mondial ca Ziua mondială a libertății presei.

După 30 de ani, legătura istorică trasată între libertatea de a căuta, împărtăși și primi informații și binele public rămâne la fel de relevantă precum era la momentul semnării acesteia. Ziua de 3 mai funcționează ca un memento pentru guverne cu privire la necesitatea de a-și respecta angajamentul față de libertatea presei. Este, de asemenea, o zi de reflecție în rândul profesioniștilor din media despre problemele libertății presei și eticii profesionale. Potrivit www.un.org, reprezintă o oportunitate pentru: celebrarea principiilor fundamentale ale libertății presei; evaluarea stării libertății presei în întreaga lume; apărarea mass-media de atacurile la adresa independenței lor; aducerea unui omagiu jurnaliștilor care și-au pierdut viața în îndeplinirea datoriei.

Creat în 1997, premiul anual pentru libertatea presei UNESCO/Guillermo Cano onorează o persoană, organizație sau instituție care a adus o contribuție remarcabilă la apărarea și/sau promovarea libertății presei oriunde în lume și mai ales atunci când acest lucru s-a înfăptuit în fața pericolului. Premiul a fost înființat la inițiativa Comitetului Executiv al UNESCO și este conferit oficial de UNESCO, cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei. Distincția poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat în fața birourilor ziarului său, ''El Espectador'' din Bogota, Columbia, la 17 decembrie 1986, amintește www.unesco.org.

În 2023, jurnalistele iraniene aflate în închisoare Niloofar Hamedi, Elaheh Mohammadi și Narges Mohammadi au fost desemnate laureatele Premiului Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO/Guillermo Cano, la recomandarea unui juriu internațional format din profesioniști media. Ceremonia de premiere a avut loc pe 2 mai la New York, în cadrul evenimentelor care au marcat cea de-a 30-a aniversare a Zilei mondiale a libertății presei.

AGERPRES