Val uriaș de căldură marină în Pacific. Fenomenul care poate schimba vremea în lume în următoarele luni

Zona afectată reprezintă aproximativ 13,5% din suprafața totală a Pământului și se întinde din Filipine până în Peru, apoi spre nord, până în apropierea coastelor Hawaii și Californiei. Deși pentru turiști apa mai caldă poate părea un lucru plăcut, specialiștii avertizează că schimbările produse în ocean pot avea efecte serioase asupra atmosferei, furtunilor, valurilor de căldură și ploilor extreme.

Ce este un val de căldură marină și de ce contează

Valurile de căldură marine apar atunci când o zonă întinsă a oceanului se încălzește puternic și rămâne așa o perioadă mai lungă. Uneori, încălzirea se produce aproape de suprafață, iar alteori poate coborî mai adânc în apă. Aceste fenomene sunt clasificate pe o scară de la 1 la 5, în funcție de intensitate și durată, de la nivel moderat până la nivel considerat dincolo de extrem.

În Pacific, valul uriaș de căldură marină s-a format prin combinarea a două fenomene separate. Unul se afla în Pacificul de Nord, iar celălalt era legat de dezvoltarea unui super El Niño de-a lungul ecuatorului. Împreună, aceste două zone au creat o întindere uriașă de ape neobișnuit de calde, cu potențial de a influența vremea la scară largă.

Specialiștii spun că problema nu se oprește la temperaturile din apă. Căldura acumulată în ocean poate fi transferată în atmosferă, poate alimenta furtuni puternice și poate modifica circulația curenților de aer. De aceea, un astfel de fenomen este privit ca un semnal de avertizare pentru lunile următoare.

„Luni și luni de căldură ar putea însemna impacturi puternice în această iarnă și primăvara viitoare”, a declarat specialistul în climă Dillon Amaya, care a monitorizat îndeaproape căldura din apropierea Californiei.

Fenomenul poate alimenta taifunuri și cupole de căldură

Primele efecte importante ale valului de căldură marină ar putea fi observate chiar în următoarele două săptămâni. Două fenomene meteo sunt legate de această încălzire puternică a Pacificului: un super taifun în vestul oceanului și posibilitatea formării unei cupole de căldură intense în vestul Statelor Unite, la mijlocul lunii iulie.

Taifunul, numit Bavi, va fi alimentat de apele foarte calde din vestul Pacificului, comparate cu temperatura unei căzi de baie. Furtuna ar urma să treacă în apropierea Insulelor Mariane de Nord, la nord de Guam, luni, ora locală, iar ulterior ar putea afecta Taiwanul și China. Cu cât apa oceanului este mai caldă, cu atât o furtună tropicală poate primi mai multă energie.

În același timp, furtunile care se dezvoltă deasupra acestei zone marine supraîncălzite ar putea contribui la formarea unei cupole de căldură la mii de kilometri distanță, în vestul Statelor Unite. O astfel de cupolă apare atunci când o masă de aer fierbinte rămâne blocată deasupra unei regiuni și duce la creșteri rapide ale temperaturilor.

Meteorologul Departamentului Apărării, Eric Webb, a declarat într-o postare pe X că acest model ar putea „crește considerabil riscurile de căldură/incendii la nord de New Mexico și Arizona”. Avertismentul vine într-o zonă deja afectată de incendii de vegetație, unde temperaturile ridicate și uscăciunea pot agrava rapid situația.

California ar putea fi afectată de creșterea nivelului mării

Valul de căldură marină din Pacific ar putea avea efecte puternice și asupra coastelor Californiei. Într-o transmisiune live recentă, specialistul în climă Daniel Swain a spus că apele foarte calde din Pacific ar putea ridica nivelul mării cu 15-60 cm în apropierea Californiei. Această creștere ar putea deveni și mai periculoasă în timpul furtunilor din toamnă și iarnă, conform The Washington Post.

Vânturile asociate acestor furtuni pot împinge apa spre coastă și pot duce la creșteri suplimentare ale nivelului mării. În unele situații, acestea ar putea ajunge la 60-90 cm sau chiar mai mult în apropierea coastei Californiei. Pentru zonele de coastă, astfel de diferențe pot însemna inundații, eroziune și probleme pentru infrastructură.

California nu este singura regiune care ar putea simți efectele acestui fenomen. Căldura acumulată pe o suprafață atât de mare a Pacificului poate modifica felul în care se formează furtunile și poate influența traseul acestora. Cu cât oceanul eliberează mai multă energie în atmosferă, cu atât potențialul pentru vreme severă crește.

Căldura din Pacific poate crea o „autostradă a furtunilor”

O cantitate uriașă de căldură se află acum întinsă peste Pacific, iar această energie va fi eliberată treptat în atmosfera de deasupra. Specialiștii spun că fenomenul poate întări curentul-jet subtropical din toamnă până în iarnă. Acest curent de aer are un rol important în deplasarea furtunilor și poate influența zone aflate la mii de kilometri distanță.

Dacă această energie se transferă în atmosferă, ar putea apărea "o autostradă a furtunilor în sudul și estul Statelor Unite". Asta ar crește riscul de inundații, precipitații abundente și furtuni severe în regiunile afectate. Practic, căldura din ocean poate deveni combustibil pentru episoade meteo extreme pe uscat.

Fenomenul arată cât de strâns sunt legate oceanele de vremea de la suprafață. Chiar dacă încălzirea are loc în Pacific, efectele pot fi purtate de vânturi și curenți de aer spre alte continente. De aceea, meteorologii urmăresc atent evoluția acestui val de căldură marină și modul în care se va combina cu El Niño.

Mai multă apă caldă înseamnă mai mulți vapori în atmosferă

Un alt efect important al apelor neobișnuit de calde este creșterea evaporării. Atunci când temperatura mării crește, mai multă apă ajunge sub formă de vapori în atmosferă. Acești vapori sunt combustibil pentru ploile extreme, pentru că aerul mai umed poate susține cantități mai mari de precipitații.

„Cantitățile de vapori de apă merg mână în mână cu temperaturile suprafeței mării, în mare parte”, a declarat climatologul Kevin Trenberth.

Umiditatea suplimentară nu rămâne neapărat deasupra locului în care s-a format. Ea poate fi transportată de vânturi în jurul zonelor de înaltă și joasă presiune și poate ajunge la mii de kilometri distanță. În acest fel, un ocean foarte cald poate influența ploi torențiale și furtuni în regiuni care, la prima vedere, par departe de sursa fenomenului.

Acesta este motivul pentru care valurile de căldură marine sunt urmărite cu atenție de climatologi. Ele nu afectează doar viața marină sau temperatura apei, ci pot schimba și felul în care atmosfera produce episoade de vreme severă.

Europa se confruntă deja cu ape neobișnuit de calde

După valul de căldură mortal din luna iunie, un alt val de căldură marină s-a format recent în apropierea Europei, inclusiv în Marea Mediterană. Apele neobișnuit de calde pot amplifica temperaturile ridicate de pe uscat și pot face episoadele de caniculă mai greu de suportat. Căldura extremă ar urma să afecteze regiunea până la mijlocul lunii iulie, iar temperaturile ridicate ale apei pot contribui la menținerea acestui tipar. Marea Mediterană, atunci când este mai caldă decât normal, poate adăuga umiditate și energie în atmosferă, ceea ce poate influența furtunile și episoadele de ploi puternice. Fenomenul din Europa arată că valurile de căldură marine nu sunt izolate doar în Pacific. Ele apar în tot mai multe regiuni, iar efectele lor se pot combina cu valurile de căldură de pe uscat. Într-un climat mai cald, aceste episoade pot deveni mai frecvente și mai intense.

Suprafața oceanelor afectată de valuri de căldură este în creștere

Valurile de căldură marine se pot forma în mai multe feluri. Uneori, vânturile slăbesc, iar marea devine mai calmă, ceea ce împiedică apa rece din adâncime să ajungă la suprafață. Alteori, schimbările din circulația atmosferică aduc mai mult soare și mai puțini nori, iar apa se încălzește mai repede. Și curenții oceanici pot contribui la apariția acestor zone de căldură. Valul din Pacific este legat de o variație climatică naturală numită Modul Meridional Pacific, sau PMM. Acesta s-a format în condițiile unor vânturi mai slabe și ale unei evaporări mai reduse.

Dillon Amaya spune că, pe măsură ce El Niño continuă să se extindă, PMM se poate combina cu acesta și poate genera zone masive de căldură în ocean. Aceste pete calde devin tot mai întinse și mai intense pe măsură ce clima se schimbă. Porțiunea oceanului global afectată de valuri de căldură marine s-a triplat de la sfârșitul anilor 1980, crescând de la aproximativ 9% la peste 30%. Creșterea arată că oceanele absorb și păstrează tot mai multă căldură, iar consecințele pot fi simțite mult dincolo de apă.