Refugiați ucraineni, victime ale traficului de persoane, în România

Refugiaţi ucraineni, victime ale traficului de persoane, în România
Ofițer sub acoperire, infiltrat printre refugiați
84 de ucraineni, femei și copii, au fost victimele unei rețele de trafic de persoane care opera în România și într-o altă țară europeană, rețea destructurtă cu ajutorul Interpol. Refugiații erau atrași cu anunțuri de angajare.
România era țară de tranzit, refugiații fiind cazați aici pentru o noapte, apoi fiind duși într-o altă țară, vecină cu Ucraina.
Dezvăluirea a fost făcută de Silvia Tăbușcă, consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, în cadrul unui interviu pentru Reporter 24.
„În contextul ucrainean, în ultimele luni, deja am reușit să contribuim la scoaterea din trafic a 84 de persoane: o mamă și o fiică de 17 ani, care urmau să fie exploatate sexual, care au fost recrutate pe sistem de "loverboy" și 82 de persoane care erau exploatate prin muncă. Informațiile le-am primit de la persoane care au participat la întâlnirile noastre și la trainingurile noastre. Persoanele respective nu știau exact că vorbim de o situație de trafic de persoane, dar anumite elemente pe care noi le prezentăm ca indicatori ai traficului le-a atras atenția. Acei indicatori au fost trimiși către noi. Noi am încercat să colectăm mai multe date, să vedem dacă într-adevăr vorbim de trafic de persoane sau mai mulți indicatori care ne duc în zona traficului de persoane, iar indicatorii respectivi identificați de noi pe surse deschise i-am raportat mai departe către autoritățile din România sau autoritățile internaționale”, a dezvăluit Silvia Tăbușcă.
Ofițer sub acoperire, infiltrat printre refugiați
Rețeau a fost devoalată cu ajutorul Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică – ECLER, coordonat de Silvia Tăbușcă.
„În acest context ECLER lucrează foarte bine cu Interpol și ne-a ajutat foarte mult pentru a acționa rapid cu intervenții de jumătate de oră sau cu persoane care au fost sub acoperire pentru a vetea ruta, traseul, și a scoate din trafic persoanele”, a mai explicat ea.
Unul dintre participanții la cursurile ECLER a observat într-un anunț trimis pe Facebook că numărul de ore pentru locurile de muncă oferite în țări vecine era ilegal.
„Unul dintre indicatorii, atunci când vorbim de exploatare prin muncă, e numărul excesiv de ore de muncă pe care trebuie să-l lucreze persoana respectivă. Într-un anunț al unei firme care făcea recrutare în rândul ucrainenilor - doar ucraineni cu vârstă de peste 12 ani erau recrutați - erau cătuate, practic, mamele care aveau copii mai mari de 12 ani puteau să aplice pentru locurile respective de muncă, iar copiii puteau să locuiască împreună cu ele. Anunțul respectiv menționa că se va lucra 12 ore pe zi, timp de șase zile pe săptămână, ceea ce este complet ilegal, în spațiul Uniunii Europene. Dacă se lucrează 12 ore pe zi, trebuie să fie o pauză de 24 de ore. Acest indicator, practic, a atras atenția persoanei respecitve și ne-a raportat acel anunț”, a arătat Silvia Tăbușcă.
Următorul pas a fost raportarea situației către Interpol, care a reușit să infiltreze un ofițer de poliție printre refugiații care urmau să fie traficați.
„Am început să adunăm date despre firma care recrutează, despre alte grupuri care au plecat, despre persoane care se raportează la locurile de muncă, și toate informațiile pe care noi am reușit să le colectăm, din date deschise, ne-au dus spre zona de exploatare și trafic.
Următorul grup pleca din Ucraina și am raportat toate datele respective către Interpol, care a putut să trimită sub acoperire un ofițer de poliție din Ucraina, o doamnă, care a pretins că este refugiat și a fost restructurată rețeaua respectivă”, mai spune Silvia Tăbușcă.
Copii ucraineni, exploatați prin muncă
Printre refugiații care urmau să fie exploatați prin muncă se numărau și copii mai mari de 12 ani.
„Au fost identificate 82 de persoane, inclusiv copii, care erau exploatate prin muncă. Trebuia să împacheteze haine într-o hală foarte mare, erau cazați în hala respectivă, primeau puțină mâncare, și erau obligați să muncească foarte multe ore pe zi, inclusiv în weekend”, a mai spus reprezentantul ECLER.
Ea a mai precizat că reprezentanții rețelei sunt trimiși în judecată.
Cazurile de trafic de persoane cu refugiați, inexistente pentru autoritățile române
Expertul internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate spune că România și alte țări europene evită să raporteze cazurile de trafic de persoane, încadrându-le la alte infracțiuni.
„Sunt foarte multe cazuri, deși autoritățile din România au menționat tot timpul că nu avem situații de trafic de persoane în rândul ucrainenilor, în România. Ceea ce constatăm, și nu este doar situația României, ci a tuturor țărilor europene, este de a încadra faptele de trafic, în zona altor infracțiuni. De exemplu, și în această situație, exploatarea nu se făcea în România, se făcea în alt stat, iar statul respectiv încă e discutabil dacă va încadra această infracțiune la trafic de persoane, deși e trafic clar. Persoanele respective erau private de libertate.
Se dorește a se merge mai mult în zona de exploatare prin muncă pentru că este cumva o pată pe obrazul oricărei țări care recunoaște că nu poate să ofere protecție, că statul respectiv trebuie să ofere protecție acestor persoane din zona de conflict. În momentul în care sunt astfel de cazuri de exploatare, este cumva înjositor pentru statul respectiv să recunoască că se ajunge în situația respectivă”, a mai arătat Silvia Tăbușcă.
Lect.univ.dr. Silvia Tăbușcă este consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, activând la Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică. CV-ul complet, aici.
Articol publicat în cadrul Proiectului SCIENCE +, susținut de Free Press for Eastern Europe.
Urmărește știrile Realitatea de Gorj și pe Google News























